10/26/2009

7

"Corpul mamei era teapan. Cei zece catelusi continuau sa suga.
A doua zi, laptele se transforma treptat din acru in dulce, trupul mamei din teapan deveni moale, din rece cald, si, in cele din urma, ea deschise ochii si reveni la viata.
Cei zece pui supsesera zdravan. Flori divine cadeau din belsug."
Tan Swie Hian, "Flori de prun" - Schimbarea laptelui
Sambata dimineata. Soarele straluceste bland si un vant caldut adie printre ierburi. Hmm... ce zi minunata! Ce toamna minunata! M-am trezit cu dorinta sa ies la plimbare, sa privesc, sa respir. Pomii si frunzele, iarba si florile, muntii si Oltul...
Drumul spre malul Oltului e scurt: iesi dintre blocuri si mergi drept, spre iesirea din oras. Apoi drumul o coteste in stanga, serpuind molcom printre campuri. Cum mergi, in fata, dealuri. In spate, muntii patati de alb ici-colo, dupa ninsorile de zilele trecute.
N-apucam sa facem bine la stanga insa, ca din marginea drumului incep sa se auda scancete. "Pui de pisica sau de caine?" ma intreb zambind. Ce-i drept, natura pe-aici ajuta puii sa creasca, oferindu-le cu generozitate caldura si protectie printre vegetatia deasa, la adapost de priviri indiscrete si ganduri rele.
Ne apropiem si zambetul imi devine amar... Cativa pui de catel, proaspat fatati de cateva zile, incearca sa se adune unii in altii. Cineva i-a abandonat acolo. Marturie - cutia de carton ce le-a servit drept mijloc de transport. Incepem sa ne uitam in jur, sa vedem cati sunt.
1, 2, 3 ....5, 6...
"Asta mic, cred ca-i deja mort! Deja il bazaie mustele". Un scancet slab ne arata ca ne-am inselat. 6 deci! Privesc cu atentie sa fiu sigura, caci toti au culorile ierburilor campului, innegrite aproape de ploile si zapada cazute saptamana trecuta, de frigul de peste noapte. Din capatul santului pe fundul caruia se scurge la vale un firicel de apa, al 7-lea scanceste din rasputeri. Parca simte ca cineva e pe-aproape. Il luam din apa. Are burtica si labutele aproape inghetate. Incerc sa-l sterg si sa-l incalzesc.
Privim la ei, adunati laolalta, si ne intrebam mut: "ce sa facem acum?". Ii lasam aici, si sigur mor peste noapte, sau"... sau ce?
Sau ii luam cu noi? "Dar sunt proaspat fatati. Trebuie hraniti la cateva ore, curatati... si-n plus, sunt 7!!!! Ce sa facem cu ei, chiar daca rezista si se fac maricei?"
Am stat asa, pret de 10 minute, cred. Decizia insa fusese deja luata. Nu stiu neaparat daca si cea mai buna... Stiu insa ca nu ne-a lasat inima sa-i abandonam acolo! Am pus in cutie patura pe care o luasem sa stam in iarba, am pus catelusii inauntru si am pornit-o spre casa.
Si de sambata dupa-amiaza, tot la 3-4 ore, glasurile mici, ascutite si plangarete ne amintesc ca le e foame. Sau frig. Burtici grasute, pline de lapte caldut supt din biberon, ochisori lipiti ce cauta lumina din cand in cand. Par sa reziste bine. Cel putin deocamdata, chiar mai bine decat noi ! :)
Problema este ce va fi cu ei mai departe... Deocamdata incerc sa-i aduc "la lumina", insa va trebui sa le gasesc stapani. Peste o luna-doua, vor fi prea mici ca sa se poata descurca in frig, afara, iarna. Asa ca... daca stiti pe cineva dornic de-un catel iubitor, mancacios si... (rimeaza cu mancacios) :)), dati-mi va rog de veste!

23 de comentarii:

  1. BRAAAAAAAAAAAAAVOOOOOOOOO!!!!!!
    FELICITARI! Gesturi ca asta imi aduc lacrimi de bucurie in ochi si imi confirma ca inca mai exista suflete nobile si oameni de omenie! Va trasnmit din tot sufletul meu caldura si putere sa rezistati la asaltul burticilor pana cand o sa fie autonomi. :)
    B R A V O!!!!!
    s

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunteti niste suflete deosebite!
    Ati facut un gest extraordinar! Ce urmeaza? Greu raspuns. Nu vreau sa te sperii, dar nu cred ca vei gasi 7 suflete la fel de bune ca ale voastre.. poate ca va trebui sa-i duceti intr-un centru special.
    O seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  3. Simo, chiar nu m-am gandit in vreun fel la cum ar putea parea gestul. Pur si simplu, nu i-am putut lasa... Si dupa cum am si scris, nu stiu daca a fost cea mai inteleapta idee. Dar, asa a fost sa fie.
    Multumim mult de incurajare si suport, prind foarte bine! :)
    Deocamdata burticile sunt lacome tare! Mai putin cea pe care am gasit-o in apa, si care cred ca a racit un pic din cauza asta, dar sper sa se puna pe picioare.
    Mai tarziu vine greul...

    RăspundețiȘtergere
  4. Gina, multumesc frumos! Da, din pacate, de asta imi este si mie cel mai teama. Ca nu voi avea cui sa-i dau...
    Cat priveste adapostul special... nu stiu sa existe ceva de genul prin zona. In plus,notiunea asta e taaare diferita la noi fata de tarile civilizate.
    Deocamdata sper sa reziste si sa fim bine cu totii - eu sunt cam chiauna de cap :))). Si poate ca se va gasi si o solutie la timpul potrivit.
    O seara frumoasa iti doresc si eu!

    RăspundețiȘtergere
  5. Transmit in continuare catre voi ganduri bune, putere, optimism si good vibrations, ca sa rezistati! :) Pupici si salutari pentru burtici!
    S

    RăspundețiȘtergere
  6. Ooooooooooo!!!!! Roxana, eu vreau...pe toti chiar, acum scriu avand lacrimi in ochi. Dragutii de ei cat sunt de frumosi. Sper sa le gasesti la fiecare cate o familie. Eu cred ca veti putea gasi...nu stiu de ce, insa cred eu asa ca lunadu-i de acolo le-ati schimbat norocul. Iti dai seama cati prieteni ar avea Oscar cu cei 7 :) ai vostri (deocamdata ai vostri). Ma rog sa le gasitit incet incet familii.Eventual cu niste biletele lipte pe stalpi sau mai stiu eu ce si Cristi pe la munca, cunostinte...din aproape in aproape, va iesi ceva cu siguranta.
    Va pup!

    RăspundețiȘtergere
  7. Simo, multumim, multumim! Se pare ca "cei 7 magnifici" simt all your "good vibrations", caci mananca ceva de speriat. Si nu numai... ;-)
    Cred ca in 2-3 zile ar trebui sa faca si ochi. Si-atunci sa te tii! :))

    RăspundețiȘtergere
  8. Denisa, nu stiu daca Oscar al tau ar fi la fel de entuziasmat ca tine, sa-i primeasca pe toti 7 pe domeniul lui. ;-)
    In ce priveste gasitul de stapani... cred ca va fi dificil. Ma bazez mai mult pe colegii de lucru, decat pe altceva/altcineva. :-D
    In orice caz, o solutie tot va trebui sa gasim pt ca in casa nu-i putem tine prea mult.
    Te pup, o seara faina!

    RăspundețiȘtergere
  9. Roxana, imi pare ata de bine ca i-ai luat si sper sa gasesti stapana pentru toti!!!

    RăspundețiȘtergere
  10. Irina, si eu sper sa gasesc sa-i dau dupa ce mai cresc! Deocamdata sunt bucuroasa ca s-au pus pe picioare si cresc pe zi ce trece. Chiar daca asta inseamna si oboseala multa...

    RăspundețiȘtergere
  11. Ma prezint, ceva mai tarziu ca de obicei, pentru apel pentru a transmite in continuare toate cele bune Burticilor si celor care le-au salvat viata! Sanatate, putere si rabdare, din tot sufletul va doresc tuturor. BRAVO! De 1000 de ori BRAVO! :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Eu zic ca au nimerit foarte bine la voi desi imi inchipui ca iti ocupa tot timpul! Dorm noaptea?

    RăspundețiȘtergere
  13. Anonim (ce ciudat sa ma adresez astfel! :) ), multumesc pentru urari si incurajari! "Burticile" sunt tot mai bine, adica mai grasute si mai mari. Cred ca vor fi niste catelandri pe cinste! :)
    Toate cele bune si tie si o zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  14. De dormit dorm, Irina. Si ziua si noaptea, cam la fel: cate 3-4 ore, dupa care... scart-scart. Vrem de mancare!
    Se mai inghesuie unii in altii, se mai ling, isi mai molfaie cate o ureche, o labuta, un fundulet. :))
    Au crescut - sunt inca o data de mari fata de cum i-am gasit, sunt foarte activi si cred ca in aprox. 3-4 zile ar trebui sa faca si ochisori.
    In primele zile a fost mai greu, dar acum, fiindca au crescut, se si incalzesc altfel (nu mai plang de frig) si incep sa li se contureze mai clar si "personalitatile". Nu credeam ca se poate vedea inca de pe acum cat de diferiti sunt intre ei. :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Buna dimineata tuturor Burticilor si mamicilor si taticilor! :) Da, aseara din viteza nu m-am semnat: eu eram: Simo :) Nu pot sa postez decat folosind varianta "Anonim" :)
    Deci, sa ne intoarcem la Burticile noastre, asica ale voastre momentan :) Sa creasca mari, frumoase si cuminti si sa aiba noroc de viitori stapani la fel de buni ca voi!
    S

    RăspundețiȘtergere
  16. Simo, buna dimineata. Burticile grase si mirositoare, te saluta! :))

    RăspundețiȘtergere
  17. Si eu le salut cu drag si le pup! Pe toate burticile roz si labutele asemenea! Si pe voi la fel!
    S

    RăspundețiȘtergere
  18. Salutare! Am citit cu lacrimi in ochi randurile tale si am fost f miscata de gestul tau mai ales ca si eu sunt la fel...nu pot intoarce privirea cand un sufletel(sau 7 :D ) sufera. Am mare experienta cu astia micii k am recoltat de peste tot.Voiam sa iti dau cateva sfaturi utile:pune-le in cutiuta o sticla cu apa calda invelita intr-un material textil...sa le tina de cald in absentza burticii mamei.Al doilea "pont" ar fi ca...., dupa ce ii hranesti, cu o disheta demachianta umeda sa ii stergi pe burtica si organe genitale cu o miscare care sa imite linsul mamei....cu o oarecare presiune le stimuleaza digestia iar senzatia rece-umeda le stimuleaza...excretia:D
    Asta ca sa nu faca implozie de atata papat...:)) Iar ultimul si cel mai tare pont...nu, nu sa-i lasi sa doarma in pat cu tine si nici sa-ti faci favoriti:P...sa nu iti faci griji ca asa cum te-au uns pe tine la suflet isi vor cuceri si viitorul stapan.Mie mi-a facut pisica recent niste puiuti gipsy-birmanez:D si la fel ma intrebam... oare ii marit?Mai ales ca erau 99,9% negri...si daca sunt multi superstitiosi?Ideea mi-a venit la momentul potrivit: m-am dus duminica dimineata in targul de animale cu toi gatiti cu baticele rosii(eventual fundite) si cu o pancarta mare "GRATIS" si in 20 minute nu mai stiam cum ma cheama...asta pentru ca tremuram toata de emotie..."daca au nimerit bine". Gandeste-te la asta si intereseaza-te unde se organizeaza targ de animale la tine in localitate sau prin preajma.V-am pupat pe toti si mult succes!!!

    RăspundețiȘtergere
  19. Georgiana, multumesc mult de sfaturi, prind tare bine! Nici eu nu sunt chiar la prima experienta -am mai avut pui atat de mici, insa de pisica, acum cativa ani buni - si in felul asta stiam de treaba cu stimularea lor pt digestie si ca sa faca pipi (si nu numai) :)). De dischete demachiante ma folosesc si eu, chiar i-am si "spalat" periodic in felul asta si apoi i-am uscat cu foehn-ul, caci la cat de productivi sunt... se simte nevoia!
    Multumesc tare mult pt ideea cu targul de animale. Mie nu mi-a dat prin cap, asa ca o sa ma interesez in sensul asta. Poate ca vom avea noroc cu totii si gasesc ceva prin apropiere si in viitorul nu foarte indepartat. ;-)
    O seara frumoasa si toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  20. Am trecut pe aici numai sa vad ce mai faceti "cu toti"...
    Sper din tot sufletul sa reusesti sa gasesti stapani pentru toti.

    RăspundețiȘtergere
  21. Ruxi, mai faceti fata?


    Ma tot gandesc la voi..
    Cum sa nu existe centru pentru ingrijirea cainilor in orasul vostru?
    V-ati interesat?

    Seara frumoasa !

    RăspundețiȘtergere
  22. Irina, suntem bine toti! Noi ne-am obisnuit cu ritmul - trezit la 3-4 ore noaptea, hranit, ingrijit, pupat si pus la culcus, ei nu cunosc un altul - sunt infometati mereu. :)
    Maine promit sa incerc sa revin cu ceva poze proaspete, caci tare mult au mai crescut!

    RăspundețiȘtergere
  23. Gina, mai facem fata. :) Mai ales ca de-acum ne-am obisnuit cu "programul de lucru", iar ei, mancand ceva mai mult, nu se mai trezesc chiar atat de repede si des (pana acum papau la 2 ore).
    DIn pacate chiar nu exista centru pt caini in oras. Am intrebat in 2 farmacii veterinare. In plus, chiar daca ar fi, nu stiu daca i-as lasa acolo, caci stiu in ce conditii sunt tinuti la noi...
    Incercam sa-i dam undeva pe la tara, sa se bucure de libertate.

    O seara frumoasa si tie!

    RăspundețiȘtergere