3/24/2010

Orase si gusturi. Targu Mures si Pina colada.

Spuneam ieri ca pentru mine orasele sunt precum cartile. Unele mai frumoase, altele mai murdare. Unele in plina crestere, altele de mult ingropate sub praful ruinelor. Unele pline de viata, altele mai triste.

N-am vazut foarte multe orase pana acum. Dar fiecare si-a lasat in mine propria amprenta si propriul gust. Dulce sau amar. Din cand in cand, imi las gandul sa hoinareasca in voie prin multitudinea de arome. Si aleg una...

Anul trecut, chiar la inceput, a trebuit sa merg in Targu Mures. Pentru sase luni. Bucurie, tristeti si greutati. Dezamagiri. Intrebari si nelinisti. Pasi mai departe. La inceput sovaind, mai apoi cu hotarare.

Nu e un loc in care sa ramai. Pentru mine. Dar e un loc in care te simti in siguranta. Pe strazi, la orice ora. Un loc in care oamenii inca pun mare pret pe natura. Curti ingrijite, cu multe flori si copaci.

M-am indragostit de padurea orasului, intr-o dupa-amiaza magica de aprilie. De caprioare si de mistretul grasun ce se plimba impasibil, cu siguranta stapanului pe domeniul sau. Padurea cu spiridusii ei - puii de cartita plecati sa-si scrie viitorul pe sub frunze uscate mirosind inca umed, a iarna. In Mures am simtit din nou cum miroase luna mai. Si florile. Ghiocei si zambile. Mai tarziu liliac, iasomie si caprifoi. Apoi meri si ciresi infloriti.

Si daca e sa incerc sa cuprind Targu Muresul intr-o singura imagine, atunci ar fi aceasta. O seara tarzie de vara pe-o strada ingusta si linistita. Felinarele isi imprastie lumina bland si difuz. E cald, dar aerul e parfumat. Regina noptii din ghiveciul de deasupra mesei rotunde, din fier forjat, isi daruie discret parfumul, ca-ntr-o poveste cu o mie si una de nopti. In fata am un pahar de pina colada, fara alcool. E prima data cand beau. Sorb incet si mi se pare ca n-am gustat nimic mai bun pana acum. Aroma ma ameteste putin. Si-o stranie senzatie de liniste si plenitudine se scurge incet in mine, odata cu ea. Pina colada.

De dorul gustului… ori al trairii de atunci, am incercat sa-l readuc in prezent si am facut un chec pina colada. N-am regretat. Daca va plac in egala masura cocosul si ananasul, iata si cum se face:

Ingrediente :
2 oua, 200 g fulgi de cocos, 200 g zahar, 200 g faina, 1.5 lingurite praf de copt, 4 linguri generoase de ananas bucati (nu rondele) din compot, 100 ml iaurt/chefir, 50 g unt topit si 4 lg compot de ananas

Preparare:

Intr-o strecuratoare, se pune ananasul la scurs. Zaharul si fulgii de cocos se pun in blender/robot si se macina marunt. Se opresc 150 g si se pun deoparte. Restul de 250 g se freaca impreuna cu ouale si un praf de sare pana se obtine o compozitie omogena, albicioasa si destul de pufoasa. Se adauga chefirul si untul topit, apoi faina in care s-a amestecat praful de copt. Se iau bucatile de ananas si se strang usor in prosoape de hartie ca sa se absoarba bine lichidul. Se incorporeaza apoi in compozitie. Se pune intr-o tava de chec tapetata cu faina sau cu hartie de copt si se coace in cuptorul preincalzit, la 180° pentru aprox. 45-50 de minute. Cand e gata, se scoate pe gratar sa se raceasca, iar la sfarsit se acopera cu glazura facuta din restul de zahar si cocos (150 g) cu cele 4 linguri de compot.

Pofta buna !

p.s. Iar daca ajungeti vreodata prin Mures, gasiti o pina colada fantastica la ceainaria Kashmir, vis-a-vis de Universitatea Petru Maior. De savurat neaparat cu cineva drag, la masa afara, seara tarziu!

12 comentarii:

  1. Frumos pretext pentru a prezenta un preparat delicios.

    Stii, Ruxi, in perioada asta postesc, dar am 'pacatuit'. Atat de bine arata prajitura ta, ca i-am simtit nu doar aspectul. Am inghitit in sec.
    Saptamana viitoare incerc reteta.


    Cat despre Targu- Meres, am trecut in cateva randuri, rapid.
    O data , insa, am fost cu niste prieteni, sa o luam pe fiica lor, studenta la medicina. Aceleasi observatii pe care le-ai facut le am si eu- curat, un restaurant elegant, preturi corecte, lume amabila.
    Mi-as dori sa mai ajung pe acolo.


    O seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  2. Oh, Gina, n-am vrut sa-ti fie o ispita checul meu, pentru perioada postului!! Ma bucur insa ca ti-a placut si ti-l recomand din tot... gustul si cu toata increderea. :-) E foarte bun si este genul de prajitura care nu se usuca in timp. Ramane la fel de moale si pufos si a doua si a treia zi. Daca rezista atat de mult!

    O seara frumoasa iti doresc si eu!

    RăspundețiȘtergere
  3. Imi plac mie mult si cartile si orasele... Mai ales pe acolo pe unde nu merg turistii, ci oamenii locului. Sa le simt pulsul...oricare ar fi, placut sau neplacut, insa real. Am impresia ca acolo unde sunt locurile destinate turistilor, orasul inceteaza sa mai exoste...exista doar o masca a lui, o fat ce se vrea a fi vanduta...o prefacatorie :). Poate gresesc, dar asa vad lucrurile.
    Pot spune ca la fel si cu cartile...pe multe nu le-am citit, tocmai datorita publicitatii...poate ca pe altele tocmai de aceea le-am citit.
    La fel de mult as vrea sa citesc toate cartile si orasele lumii...imposibil, stiu.
    Si checul, il voi incerca CU SIGURANTA!

    RăspundețiȘtergere
  4. Denisa, si eu sunt cam de aceeasi parere cu tine! Nici mie nu-mi place sa merg buluc, cu marea masa de turisti, sa vizitez locurile ce fac vestit orasul respectiv.
    Chiar daca suna aiurea, prefer sa ma plimb pe strazi pur si simplu, sa stau pe-o banca si sa privesc in jurul meu. Sa simt orasul in starea lui "naturala", ca si cum as locui acolo, nu as fi doar in trecere...

    Cat priveste checul, nu vei regreta dupa ce-l faci, promit!! ;-) Te imbratisez cu mult drag.

    RăspundețiȘtergere
  5. Oooooh, daca Olivier vede checul asta...trebuie neaparat sa il fac!

    RăspundețiȘtergere
  6. Irina, sa inteleg ca Olivier este fan cocos si /sau ananas?
    Noua ne place mult nuca de cocos, asa ca aproape niciodata nu spunem "nu" unei prajituri care s-o contina. :-)
    Daca il incerci, sa-mi spui te rog daca v-a placut. Eu spun ca merita!

    RăspundețiȘtergere
  7. Daaa, si ananas, si nuca de cocos! Mie imi place numai ananasul, si doar acela proaspat!
    Poate incerc in week end daca nu plecam la mare.

    RăspundețiȘtergere
  8. Mie ananasul nu-mi placea pana de curand. Pana la experienta cu pina colada, de care am povestit mai sus. Si ai dreptate, cel proaspat e mult mai bun!

    Legat de prepararea checului, mai tare m-as bucura sa aud ca l-ai facut dupa ce v-ati intors de la mare!! :-)

    RăspundețiȘtergere
  9. Edith, ma bucur ca-ti place cum arata checul! Gustul a fost pe masura asteptarilor si ce imi place mult la el este ca nu iese uscat, precum checurile clasice.
    Daca nu ma insel, esti un fan nuca de cocos declarat, nu-i asa? :-)

    Iti multumesc mult pentru apreciere si te mai astept!

    RăspundețiȘtergere
  10. Eheeeiii, ce-am gasit eu aici! Vezi, daca nu era de papica, nu am comentat. Doar am admirat!
    Semnez, GDC (fan infocat Irina!)
    Bisous!

    RăspundețiȘtergere
  11. GDC, bine ai venit! Ma bucur ca ai gasit ceva pe gustul tau pe la mine si iti multumesc mult pentru apreciere!
    Recunosc, mai am si scapari din cand in cand si recidivez cu cate ceva dulce pe blog, chiar daca imi place mult sa gatesc si o fac in fiecare zi. :-)

    Bisous si o zi senina! :-)

    RăspundețiȘtergere