....Va doresc o primavara frumoasa, in care sa va gasiti tot mai des ragazul sa admirati pomii infloriti, sa priviti o pasare in zbor, sa va lasati mangaiati de-o raza de soare in parc, pe o banca, sa zambiti unei flori, sa va bucurati cu cei dragi de langa voi, sa radeti impreuna cu copiii!
Iar in continuare, povestea Martisorului:
- Denumire populara a lunii Martie, luna echinoctiului de primavara si a Anului Nou Agrar, dedicata zeului Mars si planetei Marte (Transilvania, Banat, Maramures, centrul Munteniei, vestul Olteniei, sudul Dobrogei).
- Funie formata din zilele, saptamanile si lunile anului adunate si rasucite intr-un snur bicolor, simbolizand iarna si vara, facut cadou la 1 martie - ziua Dochiei si stravechi inceput de An Agrar.
Martisorul, generalizat astazi la sate si orase, este confectionat din doua fire colorate alb si rosu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi daruit fetelor si femeilor care il poarta agatat in piept una sau mai multe zile.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, Martisorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire, de la parinti in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul Soarelui. Martisorul, de care se agata o moneda metalica de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mana, ulterior prins in piept sau la gat. El era scos, in raport de zona etnografica la o anumita sarbatoare a primaverii (Macinici, Florii, Paste, Arminden sau Sangiorz ori Rusalii = sarbatoare dedicata zeului vegetatiei, protector al vitelor, cailor, holdelor semanate, viilor si livezilor cu datat diferita de celebrare in Calendarul Popular, cu semnificatie antropopaica si fertilizatoare) sau la inflorirea unor arbusti si pomi fructiferi si agatat pe ramurile inflorite.
Se credea ca purtatorii Martisorului nu vor fi parliti de Soare pe timpul verii, ca vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti si dragastosi, bogati si norocosi, feriti de boli si de deochi. Dupa unele informatii, Martisorul se confectiona din doua fire rasucite din lana colorata, alba si neagra sau alba si albastra si facut cadou in ziua din luna martie, perioada a echinoctiului de primavara, cand aparea pe cer Luna Noua. Aromanii puneau Martisorul in ajunul zilei de 1 martie, adica in seara zilei de 28 sau 29 februarie.
Obiceiul Martisorului este o secventa a unui scenariu ritual de innoire a timpului si anului primavara, la nasterea si moartea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii, firul Martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului primavara, la nasterea timpului calendaristic. Intrucat Martisorul este inseparabil de traditia Dochiei carpatice, zeita materna, lunara si echinoctiala, se poate afirma cu certitudine autohtonia si vechimea multimilenara a obiceiului.
De la romani si aromani obiceiul Martisorului a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul Europei, fiind atestat in toate teritoriile locuite de catre romani si aromani.
Sursa: Ion Ghinoiu - “Obiceiuri populare de peste an – Dictionar”, Ed. Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti 1997
O primavara frumoasa si voua! Pusici!
RăspundețiȘtergereMultumim, Anca! La fel va dorim, o primavara frumoasa si dulce ca Zibe! :-)
RăspundețiȘtergere