9/22/2011

Marlenka

Ati incercat vreodata sa vedeti, ascultand muzica unui anumit popor, ce va spunea ea despre acesta? Ati incercat vreodata sa simtiti ce va transmite dincolo de gust, o mancare sau un desert specific unei anumite tari? V-au facut vreodata muzica ori mancarea unor locuri, sa va doriti sa cunoasteti mai mult despre oamenii ce au stat la baza crearii lor?
Daca nu, incercati cu Armenia.
Inchideti ochii, ascultati-i muzica si… gustati, macar o data, Marlenka.

Ingrediente:

pentru foi:

  • 450-500 g faina
  • 3 lg zahar brun + 3 lg miere
  • 85 g unt moale
  • 3 oua
  • un pachet praf de copt
  • sare

pentru crema:

  • o cutie lapte condensat (397 g)
  • 2 lg miere
  • 85 g unt moale
  • 3 oua
  • o cana de alune de padure macinate

Se amesteca faina cu zaharul, sarea si praful de copt. Separat se bat ouale usor cu furculita si se adauga mierea si untul moale, omogenizand amestecul. Se toarna peste faina si se framanta un aluat moale si elastic. Se imparte aluatul in trei si se intinde in foi subtiri, care se coc pe fundul tavii timp de 3-4 minute, in cuptorul preincalzit la 180˚C.

Pentru crema, intr-o cratita cu fundul mai gros, se pun laptele condensat cu mierea, untul si cele trei oua batute cu o furculita. Amestecul obtinut se omogenizeaza foarte bine si se fierbe pe foc mic pana se ingroasa ca o crema (aproximativ 8-10 minute). Se lasa la racit.

Cand crema este rece, se asambleaza prajitura alternand foile si crema, ultimul strat fiind de crema. Deasupra se presara alunele de padure macinate, se acopera si se da la rece peste noapte.

Pofta buna!

12 comentarii:

  1. Arata DELICIOS! Cand imi voi repara cuptorul trebuie sa incerc si eu reteta asta :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Denisa, este tare buna, merita incercata! La mine a devenit in scurt timp una din prajiturile obisnuite. :)

    Iti tin pumnii sa-ti repari cuptorul cat mai repede, desi daca depinzi de "mesterii" trimisi de agentia de inchirieri... asteptarea poate fi tare lunga!

    RăspundețiȘtergere
  3. Bine te-am regăsit, Ruxi!!
    Și dacă aș încerca să mă ascund, prăjitura ta, tot îmi face cu ochiul!!1

    Mulțumesc pentru clipa de frumos!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Gina, bine ai revenit!

    Sper ca ai avut parte de vreme buna caci, altfel, cred ca ai profitat la maxim de timpul petrecut alaturi de fiul tau!
    Ma bucur ca ti-a placut muzica, iar prajitura este pe cat de simpla pe atat de gustoasa. Perfecta pentru o zi insorita de toamna.
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  5. Hello, roxana.

    It may be a good thought to enjoy the music while eating an appetizing cake.

    ruma

    RăspundețiȘtergere
  6. Hello ruma,

    It's so good to hear from you!
    I don't know how good is the idea in general, but I think that these two - the armenian music and marlenka - go very well together. :)

    Thank you and I wish you a great day!
    All the best,
    roxana.

    RăspundețiȘtergere
  7. :)...cand am citit primul nume si comentariul...am tras repede o fuga sa vad daca am cuptorul stricat:credeam ca ma lasa memoria bine de tot...dar nu, totul era in ordine si memoria mea la fel...nu eu am scris primul mesaj :)).
    Acum, cred ca e de incercat prajitura...nu cand repar cuptorul, ci cand ma invrednicesc sa cumpar miere :P.

    Te pup si numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  8. Denisa, cumpara-ti repede, ca merita! :) Daca iti plac prajiturile cu foi, bineanteles. Eu am facut-o de doua ori doar cu miere, fara zahar, si mi-a placut chiar mai mult. Iar daca in crema adaugi un strop de vanilie... sigur vei mai face o portie la scurta vreme dupa aceea!

    Te imbratisez cu mult drag si numai bine la toti trei!!

    RăspundețiȘtergere
  9. Hello, roxana.

    The life may be the story.
    Joy.
    Sorrow.

    All is the flow of the life.

    The story may reach the happy ending if all is accepted.

    ruma

    RăspundețiȘtergere
  10. Imi plac atat de mult prajiturile facute pe fundul tavii...Parca sunt cele mai gustoase, nu?

    RăspundețiȘtergere
  11. dear ruma,

    you are right: life is the story.
    it's just that sometimes acceptance is very hard to learn!...

    thank you for your words!

    RăspundețiȘtergere
  12. Chiar nu te pot contrazice, Irina! Si mie imi plac cel mai mult, dar m-am temut intotdeauna de prajiturile de acest tip: mi s-au parut complicate, accesibile doar celor cu mare experienta in materie de dulciuri.
    Cu marlenka insa, m-am convins ca nu e chiar asa, iar lista e acum deschisa. :)

    RăspundețiȘtergere